HPV genotipare în leziune/raclat (regiunea anogenitală și orală) (analiza) - Synevo

Condiloame de tip non-oncogen

HPV 16 predominant18 Condiloamele sau verucile genitale condylomata acuminata sunt recunoscute ca fiind proliferări benigne ale tegumentului și mucoasei anogenitale cauzate de infecția HPV. Condiloamele genitale sunt transmise prin contact sexual; aproximativ două treimi din condiloame de tip non-oncogen care au contact sexual cu o persoană infectată vor dezvolta astfel de leziuni, după o perioadă de incubație variabilă 3 săptămâni — 8 luni 3.

condiloame de tip non-oncogen

Condiloamele genitale sunt cauzate în majoritatea cazurilor de tipurile HPV 6 și 11, deși mai pot fi detectate frecvent și alte cu risc scăzut, cum ar fi HPV 42 și Zonele cel mai frecvent afectate sunt penisul, vulva, vaginul, exocolul, perineul și regiunea perianală. Mai rar, au fost descrise leziuni la nivelul faringelui, laringelui sau traheei. Clinic, condiloamele se prezintă sub forma unor leziuni papuloase discrete sau conopidiforme mari pe suprafețele umede condiloame condiloame de tip non-oncogen tip non-oncogen ca leziuni keratotice asemănătoare verucilor cutanate pe suprafețele uscate cum ar fi labiile mari.

Culoarea lor poate fi variabilă, de la albicioasă, roz-roșie, până la maronie sau pigmentată. Este posibilă și transmiterea verticală a infecției cu dezvoltarea la copil a papilomatozei laringiene sau a condiloamelor anogenitale2;3. Alte leziuni asociate cu infecția HPV anogenitală includ: condiloame uretrale rare papuloza bowenoidă — papule verucoase roșii-maronii papiloma en garganta o boca nivelul penisului; este considerată un carcinom in situ condilomatoza gigantă tumora Buschke-Lowenstein — leziuni exofitice mari cu o suprafață verucoasă apărute la nivelul penisului sau în regiunea perianală; sunt caracterizate prin invazivitate locală2;3.

HPV este asociat și cu cancerul anal. Ca și în cazul neoplaziilor intraepiteliale cervicale ADN HPV poate fi detectat în leziunile premaligne anale de toate gradele.

condiloame de tip non-oncogen

Deși cancerul anal este mai prevalent la femei, riscul de a dezvolta acest tip de cancer este mai mare la bărbații homosexuali6. Rata de detecție HPV ADN este dependentă de tipul histologic al tumorii, fiind mai mare în carcinomul bazaloid și veruciform8.

HPV genotipare în leziune/raclat (regiunea anogenitală și orală)

Asemănător cancerului penian, cancerele vaginale și vulvare sunt rare. Explicația posibilă este absența în aceste localizări a unei zone de transformare similară cu cea de la nivelul cervixului și anusului2. Papiloamele orale constituie cele mai obișnuite condiloame de tip non-oncogen benigne ale mucoasei orale.

Verucile comune se pot răspândi de la mâini prin contactul direct cu cavitatea bucală, de aceea în aceste leziuni sunt identificate mai frecvent tipuri HPV cutanate2. Condiloame de tip non-oncogen toate acestea, aceleași tipuri de HPV care infectează zonele genitale pot infecta și cavitatea orală sau orofaringele.

Tipurile HPV cu risc crescut pot induce cancere cu celule scuamoase ale regiunii capului și gâtului, în timp ce tipurile cu risc scăzut pot cauza condiloame bucale sau faringiene9. Conform datelor din diverse studii se estimează o prevalență HPV globală de Alte tipuri HPV, cum ar fi 31, 33, 45, 58, 59 sunt mult mai rar raportate Papilomatoza laringiană se poate dezvolta atât la copil cât și la adult.

Papilomatoza respiratorie recurentă cu debut juvenil este cel mai frecvent neoplasm laringian benign la copii, fiind consecința infecției HPV transmise in utero sau la naștere de la o mamă cu infecție cervicală curentă sau cu condiloame genitale La adult, condiloame de tip non-oncogen papiloamelor respiratorii este mai mică; pot fi localizate la nivelul laringelui predominantcavității orale, traheei, parenchimului pulmonar și esofagului.

Teste de genotipare HPV – Clinica Micomi

Probele recoltate pe tampon uscat de la nivelul leziunilor anogenitale și orale conțin celule exfoliate din care se poate extrage ADN și efectua testul de genotipare HPV. De asemenea, extracția ADN și genotiparea HPV pot fi efectuate și din probele de țesut proaspăt obținute prin biopsia leziunilor anogenitale, orale precum si a papiloamelor laringiene Deși infecția HPV are consecințe mult mai severe la femei, bărbații dețin un rol activ în transmiterea acesteia, așa cum o demonstrează prevalența crescută a ADN HPV în probe anogenitale masculine.

Cu toate că până în prezent nu există niciun test de detectare a ADN HPV la bărbați aprobat FDA Food and Drug Administrationtestul poate fi util pentru o mai bună înțelegere a istoriei naturale a infecției în populația masculină și, în consecință, pentru instituirea unor măsuri de reducere a transmiterii infecției 6; Probele sunt de asemenea recoltate pe tampon uscat, prin raclajul tegumentului și mucoasei organelor genitale externe13; De asemenea, un studiu recent a indicat faptul că, în cazul leziunilor genitale masculine suspectate ca având etiologie HPV, efectuarea a unei biopsii alături de raclarea cu un tampon a suprafeței leziunii poate aduce informații suplimentare privind tipurile HPV implicate Pregătire pacient — nu este necesară o pregătire specială Specimen recoltat — vor fi recoltate cu ajutorul unui tampon uscat: probe de la nivelul leziunilor verucilor din zona anogenitală și orală, atât la femei cât și la bărbați; probe obținute prin raclajul tegumentului și mucoasei care acoperă penisul gland, șanț balano-prepuțial, corpul penisului ; probe obținute prin raclajul mucoasei anale; probe obținute prin raclajul mucoasei bucale și faringelui.

Tamponul trebuie să fie aplicat cu suficientă presiune pentru a recolta celule exfoliate De asemenea pot fi trimise la condiloame de tip non-oncogen probe de țesut proaspăt obținute prin biopsia leziunilor anogenitale, orale precum și a papiloamelor laringiene; probele tisulare vor fi transportate în recipiente cu ser fiziologic Stabilitate probă — 1 săptămână la ºC pentru probele recoltate pe tampon uscat; probele de țesut trebuie trimise în decurs de 24 ore la laborator în recipient cu ser fiziologic menținut la ºC Metodă — condiloame de tip non-oncogen prin tehnologia xMAP Luminex.

condiloame de tip non-oncogen

De asemenea pot fi determinate și următoarele tipuri HPV cu risc scăzut: 6, 11, 42, 43, 54, 57, 70, 72, Un rezultat pozitiv include comunicarea genotipurilor HPV prezente în probă Limite Testul detectează tipurile HPV anogenitale, de aceea nu se recomandă recoltarea de probe de la nivelul verucilor cutanate nongenitale care sunt asociate cu tipuri HPV ce nu pot fi identificate prin acest condiloame de tip non-oncogen Human Papillomavirus.

Cubie HA. Diseases associated with human papillomavirus infection. Condyloma Acuminata. Li, N. Human papillomavirus type distribution in 30, invasive cervical cancers worldwide: variation by geographical region, histological type and year of publication.

Mihaela Grigore

Cancer ,— De Vuyst,H. HPVinfectioninanalintraepithelialneoplasiaandanal carcinoma. PloS One. Human papillomavirus prevalence and type distribution in penile carcinoma. J Clin Pathol.

condiloame de tip non-oncogen

Genital HPV infections and lesions in men. Prev Med.

  1. Home » Teste de genotipare HPV Cautare Search for: Teste de genotipare HPV Spre deosebire de testele HPV utilizate în programele de screening depistarecare se referă la riscul oncogen înalt, în activitatea clinică sunt utilizate și alte teste mai ample, care includ pe lângă riscul înalt și tipuri virale cu risc posibil înalt mediu sau scăzut.
  2. La adulti transmiterea infectiei HPV se realizeaza: - direct contact cu tegumentul sau mucoasa infectata - prin contact sexual - autoinoculare Transmiterea pe cale sexuala se realizeaza prin orice tip de contact cu tegumentele genitale infectate contact sexual vaginal, oral, anal, chiar si petting uneori chiar contactul cutanat direct cu zona genitala poate fi suficient pentru transmiterea acestuia.
  3. HPV genotipare în leziune/raclat (regiunea anogenitală și orală) (analiza) - Synevo
  4. Ce este HPV? – Clinica Micomi
  5. Îndepărtat papilomul vezicii urinare

Centers for Disease Control and Prevention. November Ramqvist T, Dalianis T. Oropharyngeal Cancer Epidemic and Human Papillomavirus. Emerging Infectious  Diseases.

Ce este HPV?

Volume 16, Number 11 — November Larson, D. Epidemiology of recurren trespiratory papillomatosis. Katsenos, S. Recurrent respiratory papillomatosis: a rare chronic disease, difficult to treat, with potential to lung cancer transformation: apropos of two cases and a brief literature review. Case Rep.

  • infectia HPV – Mihaela Grigore
  • Prevenirea tratamentului cu giardiaza
  • Pe baza asocierii lor cu cancerul genital, virusurile HPV se clasifică în tipuri cu risc scăzut şi tipuri cu risc înalt.

Laborator Synevo. Referințe specifice tehnologiei de lucru utilizate Ref Type: Catalog. Reliability of sample collection and laboratory testing for HPV detection in men.

J Virol Methods. The optimal anatomic sites for sampling heterosexual men for human papillomavirus HPV detection: the HPV detection in men study.

humaan papillomavirus vaccin cauze cancer pleural

J Infect Dis. Concordance of human papillomavirus types detected on the surface and in the tissue of genital lesions in men. J Med Virol. All rights reserved Synevo Romania.

condiloame de tip non-oncogen